Neffind un blogger adevărat scriu rar și fără talent
Că tot e pandemie m-am gandit sa merg cu sotia pe litoralul romanesc cu trenul că ruta Reșița - Mangalia cu masina e cam obositoare.
Plecarea (seara pe la ora 18) a decurs bine, drumul dus foarte relaxant, superdistantati social in sensul ca intr-un vagon de vreo 70 de locuri am fost maximum 10 persoane. Traseul mangalia-Venus (la hotel) l-am parcurs cu maxibuzul, fara inghesuiala (ca hipsterii). Pana aici ... perfect.
Cazarea la hotelul deja traditional pentru familia noastra a decurs rapid ca de obicei si am fost primiti ca fiind ”de-ai casei”. Trec peste amanunte irelevante si spun ca una peste alta cele 10 nopti si zilele aferente au fost neasteptat de placute pentru o perioada de pandemie mai ales ca vremea si temperatura apei a tinut cu noi. Pentru ca ne place sa fim nostalgici si sa revedem locuri din trecut ne-am plimbat prin statiunile din sud (Saturn, Venus, Cap-Aurora, Jupiter, Neptun-Olimp). Singura statiune unde turistii se plimbau inghesuiti (ca in Mamaia) a fost Jupiter unde nici vorba de distantare sociala dar cu masca pusa regulamentar, ceea ce mi-a mai adus inima la loc.
Am vrut sa scriu aceste randuri de fapt pentru finalul vacantei care a devenit “tipic românesc”.
Evident ca ne intoarcem acasa tot cu trenul si bucurosi ca la dus totul a decurs neasteptat de bine (chiar la clasa a II-a) ne-am gandit ca si la intoarcere va fi cam la fel... Țeapă!
Urcam in tren pentru plecarea de la ora 20. Vagonul avea doua compartimente (cu cate 5 locuri) la inceput si la sfarsit in rest fiind in sistem “bou-vagon”; nimic nou. De data asta asta avem locuri la inceputul zonei de “bou-vagon” unde ne si asezam dezinfectand tot ce gasim in cale. Dupa cateva munute apre un sot cu una bucata soție cum ca au locuri exact intercalați cu noi. Nu era vina lor doar ca la afirmatia noastra ca ar trebui sa respectam distantarea sociala cei doi ne-au spus ca “aici avem locuri, aici stăm!” (ca o replica tăiaosă la un comentariu pe feisbuc). Ne-am mutat noi si am dezinfectat un al grup de scaune dar nu inainte de a se ocupa si ultimul loc din grupul de 5 locuri lipite.
Evident ca ne intoarcem acasa tot cu trenul si bucurosi ca la dus totul a decurs neasteptat de bine (chiar la clasa a II-a) ne-am gandit ca si la intoarcere va fi cam la fel... Țeapă!
Urcam in tren pentru plecarea de la ora 20. Vagonul avea doua compartimente (cu cate 5 locuri) la inceput si la sfarsit in rest fiind in sistem “bou-vagon”; nimic nou. De data asta asta avem locuri la inceputul zonei de “bou-vagon” unde ne si asezam dezinfectand tot ce gasim in cale. Dupa cateva munute apre un sot cu una bucata soție cum ca au locuri exact intercalați cu noi. Nu era vina lor doar ca la afirmatia noastra ca ar trebui sa respectam distantarea sociala cei doi ne-au spus ca “aici avem locuri, aici stăm!” (ca o replica tăiaosă la un comentariu pe feisbuc). Ne-am mutat noi si am dezinfectat un al grup de scaune dar nu inainte de a se ocupa si ultimul loc din grupul de 5 locuri lipite.
In final un vagon cu aprox. 70 de locuri pleaca spre destinatie cu doar 5 locuri ocupate. Angajata CFR a plasat 5 persoane ca sa stea lipite una de cealalta in plina pandemie, restul vagonului fiind gol pana la sfarsitul calatoriei.
Vin doua persoane sa ne verifice de bilete si le explic cum sta treba si cum noua nu ni se pare normala situatia. Unul dintre ei imi spune ca Guvernul e vinovat, cei cu facultate de acolo si nu colega lui care a repartizat locurile asa cum eu in rautatea mea am avut nesabuinta sa afirm. Fiind doi “nași” jucau rolul “nașul bun și nașul rău” pentru ca cel rău mi-a spus ca daca nu-mi convine pot sa ma dau jos si sa fac reclamatie. Noroc cu “nașul cel bun” care ne-a asigurat ca daca stam pe alte scaune nu o sa ne ridice nimeni, mai trebuia sa-mi faca cu ochiul.
Ambii nași au avut lectia pregatita si ne-au aratat ca ei raspund doar de purtarea obligatorie a măștii nu si de distantarea sociala, care oricum nu conteaza.
Vin doua persoane sa ne verifice de bilete si le explic cum sta treba si cum noua nu ni se pare normala situatia. Unul dintre ei imi spune ca Guvernul e vinovat, cei cu facultate de acolo si nu colega lui care a repartizat locurile asa cum eu in rautatea mea am avut nesabuinta sa afirm. Fiind doi “nași” jucau rolul “nașul bun și nașul rău” pentru ca cel rău mi-a spus ca daca nu-mi convine pot sa ma dau jos si sa fac reclamatie. Noroc cu “nașul cel bun” care ne-a asigurat ca daca stam pe alte scaune nu o sa ne ridice nimeni, mai trebuia sa-mi faca cu ochiul.
Ambii nași au avut lectia pregatita si ne-au aratat ca ei raspund doar de purtarea obligatorie a măștii nu si de distantarea sociala, care oricum nu conteaza.
Mă intreb - persoana care a repartizat locurile in vagon nu putea sa le aloce din start respecatand distantarea socială?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu